Mănăstirea Saharna. Grădina Maicii Domnului. Documentar

Complexul monastic Saharna este situat într-unul din defileurile pitoreşti din apropierea satului Saharna, la 14 km de staţia de cale ferată Râbniţa, pe malul drept, abrupt al Nistrului. Nucleul istoric al mănăstirii l-a constituit vechiul schit rupestru de la Saharna (vezi: “Mănăstrirea rupestră de la Saharna”), care datează, posibil din sec. XV. Faptul, că satul “Zăharna” este pomenit din 1495, indică posibilitatea existenţei schitului până la această dată.

La o depărtare de 200 de metri de schit se află actuala mănăstire de zid Saharna, cu hramul “Sfânta Treime”. Pe la 1818, în timpul egumenului Paisie a fost începută zidirea bisericii mari de vară şi a unei clopotniţe de piatră. Lucrările s-au terminat la 1821, în timpul egumenului Tarasie, iar lăcaşului i s-a conferit hramul “Sf. Treime” de către Mitropolitul Veniamin al Moldovei. În 1837, pe timpul egumenului Onisifor s-a renovat iconostasul şi s-a construit un corp de clădiri pentru fraţi. În anul 1863, pe timpul egumenului Serafim a fost zidită biserica de iarnă cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”. În anul 1900, în timpul egumenului Iosif, s-a construit, în afara curţii, un corp de case din piatră pentru moară şi magazie, iar în 1911, sub conducerea egumenului ieromonah Inochentie, s-a zidit arhondaricul, magaziile pentru pâine şi câteva chilii pentru fraţi.

În incinta mănăstirii este îngropat întemeietorul şcolii agricole din satul Saharna, moşierul N.C. Apostolopulos, decedat în 1907. Pe teritoriul mănăstirii au existat în trecut 22 de cascade.

Deşi mănăstirea era înfloritoare în anii 50, ea a fost închisă de autorităţile sovietice în anul 1964. În incinta mănăstirii a fost organizat un spital de psihiatrie, devastându-i-se avutul.

Mănăstirea a fost redeschisă în 1991. Tot atunci au fost reparate clădirile bisericilor.

Sursa: www.trm.md


În sus